Free Moldova

Stiri si comentarii legate de vechiul pamant romanesc de peste Prut

La capatul rabdarii…

Un articol primit la “redactie”:

Ce vor comuniștii și ce vor primi

”Comunismul dintotdeauna a însemnat teroare și minciună iar scopul lui a fost îndobitocirea poporului și transformarea lui în masă biologică, pentru al folosi în scopuri dorite de câțiva inși, numai că asta duce spre prăpastie”.

Și pe bună dreptate este așa. Ar fi cazul să urmărim ce au făcut ei pe parcursul celor 8 și mai mulți ani nenorociți de guvernare autoritară și păcătoasă. La sfârșit de veac XX și început de secol XXI pământul și poporul Basarabiei a pășit cu stângul, și nu a votat cu mintea. A fost o lume buimăcită și îndobitocită de sărăcie, nostalgie, mentalitate sovietică învechită și lipsa unei conștiințe trează că votul e un pas mult responsabil, capabil chiar să-ți pecetluiască soarta ta și a poporului tău.

Nu e ecsclus faptul că s-au făcut și fraude în acea lună de tristă pomină a anului 2001. Însă anul 1998 când s-a croit deschis primul drum spre putere al comuniștilor prin votul nostalgicilor și iresponsabililor, și anul 2001 când comuniștii au ajuns majoritari în parlament, a însemnat deschiderea unei noi perioade în istoria Moldovei de peste Prut, plină de ecsperimente statale, sociale și economice nefaste de rușinoasă amintire și acțiuni distructive la adresa românilor băștinași de la noi, însoțite pe alocuri de mari riscuri și cumpene ale istoriei. Unul din aceste cumpene a fost și este Memorandumul cozac pe care l-am permis să ni se impună despre federalizarea Rep. Moldova iar altă cumpănă a fost ratificarea unui act în Parlamentul Republicii Moldova referitor la autodeterminarea diasporei găgăuze în caz de reunire cu România.(!) Să ne amintim deasemenea de învinuirile la adresa României că ar fi stat fascist, de promisiunea că Republica Moldova se va uni cu Rusia și Bielorusia cu care dealtfel nu avem nici în clin nici în mânecă. Să ne amintim de promisiunea deșartă că vom rezolva problema retragerii rușilor din regiunea nistreană, de dicționarul păcătos moldo-român a lui Stati, de restaurările pripite și necalitative ale mănăstirilor basarabene în numele secerii și ciocanului, tocmai acea care le-a distrus și care a ucis atât de mulți călugări și preoți, de așa zisă amnistie fiscală a marilor rechini- ”carifani” de-ai lui Voronin, de ruinarea agriculturii trâmbițată cu nerușinare ca program ”satul moldovenesc”, de ”predicile” lui Tarlev în biserică care zicea că doar votul comunist ne va salva, și multe alte bazaconii, culminând cu incendierea tot de către ei a Președinției și Parlamentului și ciomăgirea și uciderea oamenilor pașnici în majoritate tineri. Dar să le luăm pe rând.

Cât nu ar fi de straniu, primii ani de după alegerile din 2001 pentru omul de rând a decurs ca și în alte guvernări liniștit, iar comuniştii tăceau ca ceva în iarbă. Era o liniște înaintea furtunii. Comuniștii tacit, în primii ani au făcut purificări în organele de drept, forță, în compania Teleradio Moldova, în ministere și în primării. Iată de ce pentru omul de rând totul decurgea liniștit, el neștiind adevărul. El câștiga leafa, iar comuniștii curățau ministerele de oameni incomozi. Și asta a continuat până nu a ajuns cuțitul la os. Abia atunci omul a început a simți ce înseamnă să votezi ”bulgărele de secetă și foame” cum spune cântecul, și care este PCRM-ul. În 2005, când se credea că faima comuniștilor erodează ca rezultat al propriilor lor acțiuni, un nou blestem s-a abătut asupra noastră. Opoziţia în persoana Partidului Popular Creştin- Democrat, care la începuturi se numea Frontul Popular și pe care l-am crezut stegar al mişcării de eliberare naţională din Republica Moldova, simbol al eliberării Basarabiei româneşti de sub influenţa şi dominaţia rusească şi repunerea acestui pământ la normalitate prin restabilirea limbii române ca la ea acasă, tocmai acest partid trădează şi merge la compromis cu comuniştii contra unor locuri moi în fotoliile parlamentare, discreditându-se în ochii oamenilor. Astfel comuniştii mai capătă un nou mandat, cel din 2005-2009. De nu era această trădare, demult era stârpit şi comunismul şi influenţa rusească pe pământul nostru, dar se vede că în vinele aşa zișilor politicieni e obligator să curgă sângele trădării… Ne-am trezit de fapt cu o guvernare pro rusească care nu ezita să acuze permanent Bucureștiul. A venit apoi anul 2009, anul unor noi alegeri parlamentre. Românii din stânga Prutului, și-au pus noi speranțe în schimbare. Mai ales că cei plecaţi la munci în Europa au votat masiv şi indiscutabil pentru o nouă clasă politică, apărută în persoana celor trei partide- Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat şi Alianţa ”Modova Noastră”, arătând totodată că vor o schimbare în bine, o stopare a sărăciei, o Basarabie fără comunişti, de mutrele şi acţiunile cărora s-au săturat până în gât. Rezulatul aflat ne-a şocat pe noi toţi, comuniştii iarăşi ies biruitori. Biruie datorită fraudelor masive de diferite feluri, datorită votului tuturor cimitirelor din republică şi datorită votului intruşilor cu viză de domiciliu fictivă sau a inşilor cu mai multe fişe de însoţire la buletin care s-au răspândit prin oraş şi au votat la mai multe secţii de vot odată. Sânt fapte absolut dovedite și care nu pot fi supuse îndoielii. Aceasta este faţa comunismului- faţa minciunii spurcate. După valul de protest absolut îndreptăţit al tinerilor din 6-7 april, comuniştii îşi dau arama pe faţă şi trimit prin înfiltrare bande de puşcăriaşi şi paţani cu feţe tip slav, care provoacă masa de tineri adunaţi la preşedinţie şi parlament să spargă geamurile celor două clădiri- Preşedinţia şi Parlamentul. După asta du-te şi caută cine era provocator dacă poţi. Aşadar prin iuşchizarlâcuri şi trucuri intrigante, comuniştii prin mâna acestor provocatori plătiţi au reuşit să ia castanele din foc cu laba pisicii. În capul opoziției celor trei partide, respectiv PL, PLDM și AMN care au încercat să ia situația din 7 aprilie sub control, sau scurs tot felul de mizerii și învinuiri grave, ceva de tipul ”instigare la lovitură de stat cu sprijin politic din afară”. Bineînţeles că vina pentru toate cele întâmplate revine în totalitate Partidului Comunist din Republica Moldova şi cetelor de provocatori, precum şi călăilor în uniformă de poliţai care au bătut, calicit, ucis şi culmea- au necinstit și violat fetele noastre, câștigând toată ura și disprețul taților și mamelor noastre. În acele zile însorite, prin comisariatele republicii, prin așa zisul ”coridor al morții” tinerii şi tinerele care au participat la acele proteste au fost ținuți fără apă și mâncare și bătuți fără pic de rușine și milă. Toţi erau nevinovaţi, luaţi cu japca de pe stradă mai pe înserat sau în puterea nopţii şi duşi în direcţii necunoscute, luaţi ziua în amiaza mare de la lecţii, ore, din cămine, luaţi de indivizi în civil de prin troleibuze sau bătuţi direct în stradă. Au fost urmările datei de 7 aprilie. Parlamentul şi preşedenţia au ars tot din vina comuniştilor şi complicilor lor, şi tot din vina lor se fac chipurile aşa zisele reparaţii ale celor două clădiri, de fapt o spălare de bani din buget, hotărâtă cu luni înainte prin tendere obscure şi puse în faptă prin intermediul tulburărilor ce au avut loc cu urmările pe care le ştim cu toţii. Toate acestea sânt urmările fraudelor de la alegerile din 5 aprilie și a comunismului însuși. Rezultatul final este că ne îndreptăm spre o dictatură personală a lui Voronin, un stat represiv, o închidere a gurii opoziţiei, a ziarelor şi posturilor de radio incomode, o tensionare a societăţii în ansamblu şi o stare de nesiguranţă zilnică. Iată deci ce ne fac comuniştii nouă. Prezenţa de spirit a opoziţiei celor trei partide- PL,PLDM şi AMN care de două ori a zis un ”nu” hotărât comuniştilor în alegerea lui Zâna Greceanu ca candidat la preşedinţia republicii, este acum pusă din nou în pericol, şi odată cu asta ne ameninţă şi pe noi, prin noi acţiuni ale comuniştilor. Egzistă la ora actuală un mare pericol, ca partiduţele perdante în scrutinul de ruşinoasă pomină, având lumină verde de la comunişti prin micşorarea barierei în procentaj a accederii în parlament, să fie impregnate cu agenţi propaspăt înfiltraţi de la comunişti, şi mă pune pe gânduri aicea fenomenul Lupu şi fenomenul Roşca, primul e de curând sosit în partidul democrat a lui Dumitru Diacov şi cel de-al doilea a luat hăţurile procuraturii şi poliţiei după cum a şi visat, în urma unui decret prezidențial. Sânt nişte manevre foarte periculoase, şi atâta timp cât egzistă acest pericol, pericolul roşu, atâta timp noi- românii din Basarabia nu avem dreptul să ne relacsăm sau să ne culcăm pe-o ureche. Vigilenţă macsimă şi participare masivă la viitorul vot, obligator pro opoziţie, anticomunist, şi sub nici o formă pentru partiduţele perdante mici din fostul scrutin, iată rețeta rezistenței eficiente. Numai astfel vom preîntâmpina biruinţa comuniştilor sau migrarea de voturi de la partiduţe spre comunişti. Cu alte cuvinte- Moldoveni, votaţi doar Partidul Liberal, Liberal Democrat sau Alianţa ”Moldova Noastră”. Doar ei au demonstrat demnitate şi verticalitate prin refuzul de a colabora cu comuniştii. O nouă victorie a comuniştilor ar însemna catastrofă pentru destinul românilor basarabeni! Dumnezeu este cu noi. Să fim vigilenți și uniți cu toții, noi, românii din această parte de Moldovă. E posibil să aibă loc noi falsificări la votul din 29 iulie 2009 și care să atragă noi valuri de nemulțumiri din partea poporului. E posibilă și folosirea forței din partea organelor polițienești subordonate Partidului Comunist, sânt posibile și scenariile cu morți și victime. Situația e asemănăptoare cu cea din decembrie 1989 din Timișoara sau cu cea din Iranul zilelor noastre. Se cere o mobilizare generală a populației pe toată republica pentru a nu fi permis ca dezmățul comunist să se repete iarăși, așa cum s-a întâmplat după 5-7 aprilie. Așadar, o să-mi permit să-l citez pe Constantin Tănase- ”Atenție moldoveni, ceva ni se pregătește”.Totuşi, după toate cele spuse mai sus vă întreb şi ne întrebăm cu toţii- De ce avem pe capul nostru atâta blestem, atâta ghinion în tot ceia ce facem şi de ce nu putem scăpa de aceste făcături rele? Răspunsul este iarăşi unul-din cauza partidului comunist care ne strică mâncarea pentru a câta oară. Revenind la titlul acestui articol, î-mi vine să împart foaia în două coloane. Prima ar fi- Ce vor comuniştii şi a doua- Ce vor primi comuniştii.

1.Ce vor comuniştii. Păi ei vor una, şi acest lucru a fost probat de nenumărate ori prin faptele lor. Toată echipa PCRM este compusă din oameni în vârstă, mulţi din ei pensionari, cu mentalitate veche sovietică, pe alocuri stalinistă, dar toţi ca unul cu atitudine vădită pro rusă şi urăsc de moarte tot ce e românesc băştinaş, iar molodoveniştii care sânt antiromâni să ştie şi ei că sânt pe această listă. Deasemena mulţi din staful comunist sânt de alte etnii şi neatuhtoni- ruşi, ucraineni sau beloruşi veniţi pe aicea „conform raspredeleniei” din alte colţuri ale imperiului roşu, fie de altă naţie – găgăuji, bulgari sau evrei, toţi cu adâncă ură pentru autohtoni. Metodele de lucru în politică ale acestor indivizi sânt conform metodologiei sovietice depăşite. Iată de ce mulți dintre ei sânt necunoscuți sau anonimi. În mintea lor nu egzistă loc pentru reforme economice, programe anticriză, programe de reîntoarcere a băştinaşilor din străinie, programe economice de stimulare a tineretului să-şi afle un loc de muncă pe acest pământ sau semnarea Convenţiei micului trafic la frontieră cu România sau acțiuni politice de apropiere de ţara-mamă România. Pentru ei nu egzistă programe de schimb de studenţi cu alte state sau conceptul liberei circulaţii, etc. Doar învinuiri bolnăvicioase la adresa României, doar acțiuni de intimidare la adresa opoziției, doar bruierea postului de radio ”Vocea Basarabiei”, doar transformarea republicii în ţarc naţional, învrăjbirea societăţii, îndobitocirea maselor, rusificarea şi transnistrizarea românilor băştinaşi, posturi de radio moarte sau neghioabe din care sună o limbă străină iar în ultimul timp chiar urât sunătoare, doar delirul permanent cu „duşmanul intern şi ecstern al statalităţii moldoveneşti”, sau depistarea aşa zişilor statalişti, care în accepţia lor trebuie să arate ca martorii lui iehova, adică să umble din casă în casă şi să propăvăduiască ”adevărul” despre anul 1991, atunci când noi am aşteptat mai întâi să vedem ce fac georgienii sau ucrainenii, şi doar apoi să ne anunţăm şi noi drepturile la Moscova.

Mai nou, președintele Voronin s-a ecsprimat direct că noi, românii din dreapta Nistrului am fi provocat războiul din primăvara-vara anului 1992, aducând totodată ofense de neiertat nouă tuturor și mai ales celor care cu prețul vieții au riscat în tranșeie în acele momente de grea cumpănă. Astea toate sânt corecte în accepţia lor, însă nu și a noastră.

Dicţionare moldo-române, acuzaţii cinice la dresa poporului, aducerea republicii în pragul sărăciei, umilinţa la Moscova, învrăjbirea societăţii, moldovenismul primitiv, asta da politică. Transformarea Moldovei într-un lagăr cu oameni apatici, cuminţi şi fără vlagă, asta da societate şi statalitate. Mai pe scurt, comuniştii ne urăsc, şi urăsc nu numai ce este românesc, dar și tot ce este european şi asta ei vor să auză şi de la noi. Numai că egzistă un vechi proverb românesc- Nu mor caii când vor câinii. Pe lângă faptul că ei vor să fim veşnic săraci şi dobitoci, fără pic de demnitate, voinţă şi mândrie, ei încearcă să spună acum şi să convingă comunităţile de ucraineni, găgăuzi, bulgari, ruşi sau alte grupuri etnice, că românii au dat foc la parlament şi că în curând ei vor veni în sate şi îi vor bate pe toţi, deci doar noi comuniştii vă putem apăra de pericolul românesc şi unionist. Au început să implice până şi preoţimea de la Mitropolia Moldovei în predici politice pro comuniste, culmea, în biserici. Pe 5 aprilie soldaţii au votat cu comandantul într-o cabină, comandantul arăta cu degetul la emblema secerii şi ciocanului, soldatul punea ştampila, în caz contrar vai şi amar de bietul soldat. Aşijderea s-a votat şi prin puşcării.

Iată faţa adevărată a ceia ce am votat în 2001 până încoace, am admis nişte hoţi şi bandiţi la pârghiile puterii. Dar culmea măiestriei comuniste şi a prostiei noastre moldoveneşti cu specific basarabean, şi o spun cu toată ruşinea şi durerea, este cum de s-a reuşit ca prin canalele de radio şi de televiziune, timp de 8 și mai bine de ani, ei să reuşească a ne îndobitoci, învrăjbi şi porni unul contra altuia frate cu frate, nepot cu bunel, nepot cu unchi, ginere cu socru, ajungându-se ca cei drepți să fie socotiți duşmani şi a fi învinuiţi de fascism sau de a fi dat foc celor două clădiri. Şi de ce oare, că parcă nu sântem o naţie proastă ca noaptea? Aceasta, pe lângă celelete, o socot crima cea mare.

2. Ce vor primi oare comuniştii pentru toate cele făcute? Păi următoarele lucruri. Dorind cu tot sufletul egzodul Basarabenilor în străinătate ca nici urma să nu li se afle, comuniştii nu au prevăzut că fiind acolo ei se vor „îmbolnăvi de capitalizm”, în termeni normali fiind spus, îşi vor schimba mentalitatea în bine, se vor face mai responsabili şi se vor deştepta, dar principalul e că se vor întoarce la vatră. Lucru care s-a şi întâmplat. Acești basarabeni obligator sânt anti comunişti şi vor o schimbare. Ei au şi votat corect. Un alt lucru benefic care se întâmplă este schimbarea de mentalitate în rândul celor din interiorul republicii și a studenților basarabeni din România, care simţind acest jug apăsător şi insuportabil, parcă s-au deșteptat dintr-un somn de moarte. Un alt factor benefic sânt mijloacele de informare în masă normale și nepărtinitoare care educă populația republicii.

Un alt factor este și noua generație, care se regăsește tot mai mult doar în cadrul României și doar în cadrul Uniunii europene și nu într-un stat de tip țarc. Alt factor al schimbărilor pozitive sânt și evenimentele tulburi din 5-7 aprilie și agonia partidului comunist, atunci când a pus în aplicare bâta sa numită poliție, astfel câștigând ura, indignarea și disprețul popular.

Mulți părinți și bunei care în trecut au votat comuniștii, s-au deșteptat. Le-a venit mintea la cap și unor alolingvi care au înțeles că nu Filat, Chirtoacă sau Urecheanu sânt acei răi care chipurile ar vrea să-i bată pe alolingvi, ci comuniștii sânt aceia care toarnă gaz pe foc ațâțând masa rusofonă că opoziția politică în persoana celor trei partide le vrea moarte, sau cine știe ce grozăvii. În acest sens aș aminti de declarațiile găgăuzului Furmuzal, care a spus că nu le stă bine găgăuzilor să stea în avangarda isteriei antiromânești impusă de comuniști, și că nu le stă frumos lor găgăuzilor să indice națiunii titulare cum să se numească. Iaca așa!

Mai departe e nimerit să amintesc și de mulțimea de articole din diferite ziare din Rusia unde se spune clar că conducerea comunistă din Moldova s-a compromis, că va cădea și că în curând Basarabia, adică actuala Republică Moldova se va reuni cu România, și asta în scurt timp.

La urmă să mai zic că însuși Dzâna Greceanu, după toate amenințările ei haine din ecrane că ne va împușca ca un terminator, și-a făcut alături de alți satrapi și un soi de anti reclamă, și care în înverșunarea lor încăpățânată spuneau și spun una și bună- Noi trebuie să păstrăm Republica Moldova ca stat pe hartă cu orice preț. Aicea stă logica.

Adică un fel de, atunci când rușii neagă că în filmele holivudiene rușii beau multă votcă, și că asta nu ar fi adevărat, atunci numaidecât un regizor de tipul Stiven Spilberg le va reproșa că ei sânt anume așa.
Asta e și soarta statalității moldovenești. Dacă ei insistă cu încăpățânare să o păstreze, atunci ea garantat va dispărea, și asta mai repede decât o cred ei. Nu cumva vi se pare că aici miroase a unire cu România?
În final trebuie să spun că peste toate legile lumești pomenite mai sus egzistă și o legitate dumnezeiască care spune că la judecata de apoi fiecare popor se va prezenta cu neamul și biserica lui, așa că nu ne șade frumos nouă Românilor basarabeni să ne ținem departe de frații noștri de peste Prut și din alte regiuni din afara României.

A trebuit să moară Grigore Vieru și Andrei Vartic ca să înțelegem mai bine această necesitate, adică a revenirii acasă.

Asta vor primi comuniștii din Republica Moldova – detronare, și reunire cu România, conform unității de neam, țară și a logicii istoriei și bunului simț.

”Sântem Români și punctu!” (M.Eminescu).

”Nu vă fie frică, comunismul pică!”
(lozincă românească din decembrie 1989)

”Cei care se cred marii învingători, vor fi foarte curând marii învinși”
(V. Filat).

Am scris la lumina lumânării, într-o seară de iunie, C. fost membru al Mișcării Unioniste din Republica Moldova.

Am scos numele de la final pentru protectia autorului..

Advertisements

16/07/2009 Posted by | Uncategorized | 2 Comments